|
Privire analitică asupra ramurii
Agricultura Moldovei azi
(Data publicarii:
12.05.05
)
Care sīnt şansele unei ţări preponderent agrare de a se dezvolta rapid şi de a asigura un nivel de trai decent pentru cetăţenii săi? Este cea mai provocatoare īntrebare care a fost subiect al multor dezbateri şi discuţii. Reforma agrară īn Moldova. Cum s-a produs Reformele agrare din Moldova au īnceput īn 1996, odată cu iniţierea Programului Naţional Pămīnt īn combinaţie cu programul de restructurare a datoriilor gospodăriilor colective şi de stat. Īn perioada 1996-2000, peste 3 milioane de Titluri de autentificare a dreptului deţinătorilor de teren au fost eliberate unui număr de peste 1 milion de cetăţeni din satele Moldovei, iar toate datoriile acumulate īn perioada sovietică au fost stinse. Ca urmare, 1050 de gospodării colective au fost dizolvate.
Īncepīnd cu anul 2000 creşterea economică a cuprins şi sectorul agrar, fapt care parţial se datorează privatizării şi soluţionării problemei datoriilor fostelor gospodării colective şi stabilităţii create īn rezultatul apariţiei dreptului de proprietate īn acest sector. Au fost īntreprinse īncercări de a privatiza şi terenurile agricole aflate pe teritoriul regiunii separatiste Transnistria, dar, spre regret, ele nu s-au soldat cu succes. Pentru a susţine reformele īn agricultura Moldovei, donatorii au acordat mai mult de 75 milioane dolari. Aceşti primi paşi de reformă īn agricultură au fost, īn mare parte, susţinuţi de Guvernul Republicii Moldova şi toate agenţiile guvernamentale respective, bucurīndu-se de popularitate īn rīndul populaţiei rurale, şi găsind susţinere din partea instituţiilor donatoare care au finanţat aceste procese īn special a Guvernului SUA şi, īntr-o măsură mai mică, a Uniunii Europene şi a Băncii Mondiale. Pentru a susţine aceste reforme, donatorii au acordat mai mult de 75 milioane dolari SUA.
Donatorii erau dornici să vadă realizarea cu succes a primei etape de reformă şi elaborarea legislaţiei necesare pentru aceasta, reforma servind drept model pentru celelalte ţări din Europa de Est şi Comunitatea Statelor Independente, care īncă mai rămīneau īn urmă īn iniţierea acestui proces. Cea de a doua etapă a reformelor a fost cunoscută īn Moldova ca asistenţă tehnică de postprivatizare, sub formă de īmprumut rural, transfer de tehnologii, consolidarea terenurilor agricole, reorganizarea instituţiilor publice, promovarea investiţiilor etc. Donatorii au promis că dacă Moldova va desfăşura eficient prima etapă a reformei īn agricultură, ei vor depune toate eforturile pentru a acorda asistenţă şi pentru cea de a doua etapă. Deşi Moldova a beneficiat de ceva asistenţă din partea instituţiilor donatoare, spre regret aceasta a fost insuficientă pentru realizarea unui salt calitativ īn dezvoltarea economiei agrare īn general şi a noilor īntreprinderi create īn baza proprietăţii private. Nu putem spune că donatorii nu doreau să acorde asistenţă la realizarea acestor procese fără īndoială, ceva asistenţă a fost acordată. Dar problema a fost că din partea Guvernului Moldovei au īnceput să vină nişte semnale foarte confuze.
Alegerea noului Guvern īn 2001, care a venit la putere folosind retorica anti-reformatoare şi anti-occidentală, a subminat, īn mare măsură, īncrederea donatorilor īn dezvoltarea sectorului public īn Moldova. Īn plus, Guvernul Moldovei nu şi-a onorat obligaţiunile faţă de Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială, fapt care a servit drept semnal clar al faptului că autorităţile moldoveneşti sīnt dispuse să nu ţină cont de opiniile Occidentului vizavi de viitoarele reforme. Pentru a răspunde la īntrebarea la ce etapă a reformei se află īn prezent agricultura Moldovei, pot doar să menţionez că agricultura este la īnceputul etapei a doua, caracterizată de următoarele aspecte: continuarea fluxului de investiţii, dar preponderent a celor interne, adoptarea unor politici mai liberale, apariţia pieţei funciare, importul de tehnologii. Dar oricum toate acestea se dezvoltă īntr-un ritm foarte lent din cauza riscului sporit şi a deficitului de capital pentru investiţii. Economia Moldovei este dirijată de sectorul agrar Īn prezent, circa 45% din populaţia Moldovei este antrenată īn sectorul agrar şi circa 21% din PIB sīnt generate de sectorul agrar. Experienţa celor mai reuşite economii agrare din Occident a demonstrat că menţinerea unui sector agrar prosper cu antrenarea a mai mult de 10% din numărul total al populaţiei este foarte dificilă, dacă nu imposibilă. Dacă ar beneficia de stimulările necesare, sectorul privat şi-ar asuma riscul şi ar mobiliza capitalul.
Discutīnd problema Moldovei, e necesar de menţionat un şir de factori. Majoritatea populaţiei rurale este īn etate, iar numărul populaţiei nu creşte. De fapt, din cauza vīrstei īnaintate şi imigrării se observă o rată negativă de creştere īn sectorul rural, iar mulţi fermieri mai mari se plīng de insuficienţa forţei de muncă īn sezonul de vīrf. Īn baza longevităţii populaţiei rurale am putea presupune că consolidarea pămīntului va fi accelerată prin procese fireşti şi fermierii se vor baza pe tehnologii şi echipament agricol.
Puţini se īndoiesc de faptul că situaţia curentă a populaţiei rurale din Moldova nu este bună şi că īn baza nivelelor curente de productivitate sectorul agrar nu poate susţine procentul actual īnalt pe o perioadă īndelungată de timp. Prin urmare, poate fi prezis faptul că numărul populaţiei rurale se va reduce din cauza longevităţii, emigrării şi, sperăm, datorită noilor posibilităţi de angajare īn sectorul industrial şi cel comercial al economiei. Rezultatele programelor de dezvoltare rurală Posibilităţile Guvernului Moldovei de a acorda suport semnificativ sau de a subvenţiona īntr-un fel sau altul agricultorii sīnt foarte limitate. Prin urmare, sectorul este dependent totalmente de programele de asistenţă finanţate de donatori. Īnsă Guvernul are posibilitatea de a stabili reguli, regulamente şi politici sănătoase ce ar plasa sectorul agrar īn nişte condiţii favorabile. Guvernul ales recent afirmă că noile sale politici vor fi īn toate privinţele orientate spre standardele economice, politice şi sociale occidentale. Este necesar să menţionăm că contribuţiile acordate de donatori pe parcursul ultimilor cinci ani cu excepţia Programului Guvernului Japonez 2KR de acordare a echipamentului agricol au fost nesemnificative comparativ cu necesităţile. Apare īntrebarea: este dezvoltarea rurală responsabilitatea donatorilor sau a Guvernului Moldovei? Buneīnţeles, a Guvernului Moldovei. Şi tot el trebuie să facă totul pentru a atinge acest scop. S-a estimat că revitalizarea sectorului de creştere a fructelor şi legumelor, inclusiv a sistemelor de irigare şi prelucrare necesită investiţii īn valoare de circa 2 miliarde de dolari SUA. Este evident că Guvernul nu va găsi īn termen scurt sau mediu resursele necesare pentru a atinge acest obiectiv. Este de asemenea īndoielnic faptul că investiţiile donatorilor vor atinge această cifră. De aici, concluzia că atīt Guvernul Moldovei, cīt şi donatorii au o singură soluţie să depună toate eforturile pentru a susţine investiţiile private locale şi străine īn sectorul rural.
Susţinerea investiţiilor private şi a creşterii economiei rurală este o strategie demonstrată de dezvoltarea economică. Nici Guvernul Moldovei şi nici donatorii n-ar trebui să adopte strategii mai puţin productive. Dacă ar beneficia de stimulările necesare, sectorul privat şi-ar asuma riscul şi ar mobiliza capitalul. Anume această strategie de dezvoltare rurală urmează a fi pusă īn acţiune de acum īnainte.
Vincent MORABITO, expert internaţional
Problemele acute şi punctele forte ale agriculturii Moldovei
Aspectele principale care afectează īn prezent dezvoltarea agriculturii Moldovei sīnt:
1. Efectele apărute īn rezultatul destrămării fostei Uniuni Sovietice, haosul economic şi īn special cel din sectorul bancar de la mijlocul anilor 90, precum şi schimbarea completă a structurilor de comercializare şi marketing ale fostei URSS. Fiind o ţară de răscruce, Moldova a avut şi, de fapt, continuă să dispună de avantaje faţă de alte ţări. Aceste avantaje derivă din accesul ei la pieţele agricole ale CSI, caracterizate printr-o creştere rapidă. 2. Producerea agricolă īn Moldova a suferit un declin dramatic la finele anilor 80 şi īn anii 90. Acel declin a afectat toate sectoarele de producere, iar exporturile au scăzut cu peste 50% comparativ cu anul 1985. Totuşi, perioada de postprivatizare, care a īnceput īn 2000, s-a caracterizat printr-o creştere mică dar semnificativă a producerii, cu un spor de 3%, pīnă la 7% anual. Deşi modestă īn comparaţie cu potenţialul agriculturii Moldovei, această creştere a fost una foarte īncurajatoare pentru dezvoltarea ulterioară a ramurii. 3. Pentru a valorifica īntregul potenţial al agriculturii Moldovei şi a atinge o productivitate īnaltă este necesară abordarea unui şir de probleme: a. reīnnoirea plantaţiilor de vii şi livezi prin plantarea soiurilor noi şi aplicarea unor tehnologii avansate; b. restabilirea sistemelor de irigare moderne eficiente, dezvoltarea tehnologiilor de producere a răsadului pentru dezvoltarea legumiculturii; c. modernizarea industriei de prelucrare a produselor agricole şi a industriei alimentare, inclusiv a depozitelor frigorifice de păstrare, sporirea capacităţii lor de păstrare. 4. Moldova a reuşit să privatizeze majoritatea bunurilor sale agricole, inclusiv terenurile agricole, dar totuşi creşterea ţării este condiţionată de 3 factori: a. īncurajarea fluxului stabil de investiţii de capital īn sectorul agricol, atīt interne cīt şi străine. Acest proces care abia a īnceput şi nici pe departe nu este suficient pentru a satisface potenţialul de creştere a agriculturii Moldovei. b. adoptarea politicilor guvernamentale sănătoase pentru atragerea investiţiilor īn sectorul agrar şi conştientizarea de către autorităţile guvernamentale a inadmisibilităţii impunerii restricţiilor pe activitatea producătorilor, prelucrătorilor sau exportatorilor de produse. c. restabilirea legăturilor puternice de piaţă cu ţările CSI, īn special cu piaţa Rusiei, la moment caracterizată prin cea mai īnaltă creştere din lume.
Mai multe poze de la evenimentele organizate de
cćtre UAP se aflć pe prima paginć, mai jos de ŗtirea zilei.
|
